Pages

Subscribe:

Ads 468x60px

...Păşiţi încet... se citeşte...

Rainer Maria Rilke - Zi de toamnă


ZI DE TOAMNĂ
(Herbsttag)

Doamne, e timpul. Vara a fost lungă.
Aşterne-ţi umbrele peste solare ceasuri,
iar peste câmp, vântoasele ți-alungă.

Poruncă pentru pârgă dă poamelor târzii,
mai dăruie-le două zile calde,
grăbeşte împlinirea, să se scalde
o ultimă dulceaţă în vinul greu din vii.

Cel azi făr’ adăpost, nu-şi va mai construi.
Cel singur astăzi, singur va rămâne :
citeşte, stă de veghe, lungi scrisori compune
şi pe alei, în lung şi-n lat va rătăci
neliniştit, când frunze au să sune.


traducere de Dan Dănilă

 

Toamnă (Herbsttag)

E timpul, Doamne. Vara lungă fu.
Întinde-ţi umbra pe solare ceasuri,
şi pe izlazuri mână vântu-acu.

În ultimele fructe pune gust,
mai dă-le două zile de căldură.
Îndrumă cea din urmă picătură
de miere să se împlinească-n must.

Cel fără casă, nu-şi va mai clădi;
cel singur, şi mai singur va rămâne.
Va tot citi, răvaşe va compune,
şi pe alei incerte va porni
cu foşnetul de foi să se îngâne.

(21 septembrie 1902)



traducere de Paul Abucean