Îţi
multumesc pur si simplu pentru că
exişti, pentru că
eşti mai mare decât capul nostru – prea logic, pentru că
eşti mai subtil decât inima noastră – prea nervoasă, pentru că
eşti atât de aproape şi atât de departe şi în toate – altul, pentru că ai
fost zămislit şi eşti încă necunoscut, pentru că
fugind departe de Tine – noi fugim înspre Tine, pentru că nu
facem nimic pentru Tine, ci facem totul prin Tine, pentru că
lucrul pe care nu-l putem apuca nu este iluzie. Îţi
multumesc, Doamne, că eşti tăcut. Numai noi –
erudiţii analfabeţi – fără
încetare pălăvrăgim.