La Bacharach de-o vrăjitoare blondă se zvonea
Mureau pe rând bărbaţii îndrăgostiţi de ea
Episcopul chemând-o-într-o zi la judecată
Orbit de frumuseţea-i o şi iertă îndată
O Loreley frumoaso cu ochi de nestemate
Ce mag a pus în tine puterea-i fără moarte
Sătulă sunt de viaţă mi-s ochii blestemaţi
Căci au murit părinte privindu-mă bărbaţi
Mi-s ochii două flăcări nu nestemate rare
Zvârliţi-i dar în flăcări să-şi afle-a lor pierzare
În flăcările tale eu ard copila mea
Să te condamne altul tu m-ai vrăjit deja
Nu râdeţi preasfinţite rugaţi-vă deci iute
Daţi semn să mă omoare şi Domnul să vă-ajute
Iubitul meu plecat e pe-ndepărtat meleag
Daţi semn să mă omoare căci n-am nimica drag
Mi-e inima bolnavă eu trebuie să mor
De m-aş privi-n oglindă ar trebui să mor
Mi-e inima bolnavă căci n-am pe-al meu iubit
Mi-e inima bolnavă de când m-a părăsit
Episcopul la sine trei cavaleri chemat-a
Duceţi-o-n mânăstire e rătăcită fata
Te du nebună Lore cu ochi tremurători
Vei fi în alb şi negru măicuţă mâine-n zori
Porniră-apoi toţi patru la drum peste muscele
Îi implora frumoasa cu ochii plini de stele
Lăsa-ţi-mă o clipă pe acel mal frumos
Ca să mai văd o dată castelul meu frumos
Şi să-mi mai văd în fluviu ochi limpezi blonde plete
Voi merge-apoi în schitul de văduve şi fete
Zburda pe stâncă vântul prin părul ei bălai
Strigară cavalerii o Lore Loreley
Pe Rin soseşte-o luntre e el de bună seamă
Iubitul meu e-ntr-însa el m-a văzut mă cheamă
O inima-mi se-nmoaie iubitul meu soseşte
Atunci ea se apleacă şi-n Rin se prăbuşeşte
Căci s-a văzut în unde frumoasa vrăjitoare
Cu ochii săi ca Rinul cu părul ei de soare
Versiune românească de
Petru Dincă
