Pages

Subscribe:

Ads 468x60px

...Păşiţi încet... se citeşte...

Franz Kafka - Lasă viitorul să doarmă


Lasă viitorul să doarmă
Fiindcă dacă îl trezeşti prea devreme
Vei avea un prezent somnoros.

traducere Dan Dănilă

Franz Kafka - Timpul care ţi-e dat

 
Timpul care ţi-e dat este atât de scurt, încât
dacă pierzi o secundă ţi-ai perdut deja toată viaţa,
fiindcă nu este mai lungă;
e doar atât de lungă cât timpul pe care îl pierzi.

traducere Dan Dănilă

Franz Kafka - Poate nici aceasta nu e de fapt iubire


Poate nici aceasta nu e de fapt iubire,
când spun că îmi eşti cea mai dragă;
iubirea este că îmi eşti cuţitul
cu care scormonesc în mine.

traducerea Dan Dănilă

Franz Kafka - Rece şi apăsător


Rece şi grea e ziua de azi.
Norii sunt stane de piatră.
Vântul e rouă biciuită.
Oamenii încremenesc.
Sub paşi sună metale
Din pietrele de mină
Iar ochii privesc
Spre lacuri albe, departe.
.
În vechiul orăşel se înalţă
Căsuţe luminate de Crăciun,
Gemurile lor colorate privesc
Spre pieţe mici, viscolite.
Prin scuarul luminat de lună
Trece un om neauzit prin zăpadă,
Umbra lui mare e purtată
De vânt spre înalt, peste case.
.
Trec oameni pe poduri întunecate
Pe lângă sfinţi
Cu palide luminiţe.
.
Norii trec pe cerul cenuşiu
Pe lângă biserici
Cu turnuri amurgind.
Cineva, sprijinit de balustrada zidită
Priveşte în apa înserării
Cu mâinile pe pietre străvechi.

traducerea Dan Dănilă

 

Franz Kafka - Declaraţie de dragoste


Mâna ta este în mâna mea
Atâta timp cât o laşi acolo.

traducere Dan Dănilă


Franz Kafka - Cunoaşte-te pe tine însuţi


Cunoaşte-te pe tine însuţi nu înseamnă:
Urmăreşte-te.
A te urmări
Este cuvântul şarpelui.
Înseamnă:
Fă-te stăpân pe faptele tale.
.
Dar acum deja eşti
Stăpânul faptelor tale.
Deci cuvântul înseamnă: tăgăduieşte-te!
Distruge-te!
Deci ceva rău
Şi doar dacă te apleci foarte tare
Îţi auzi şi partea bună, care spune:
“Pentru a te face acel care eşti.”

traducerea Dan Dănilă

Franz Kafka - Sub soarele înserării


Sub soarele înserării
şedem cu umerii aplecaţi
pe bănci, la iarbă verde.
Cu braţele atârnate,
cu ochii clipind de tristeţe.
.
Iar oamenii trec în hainele lor
se plimbă clătinându-se pe pietriş
sub cerul acesta mare
care de pe colinele din zare
se desfăşoară peste munţii îndepărtaţi.

traducerea Dan Dănilă

Franz Kafka - Satul învecinat


Bunicul obişnuia să spună:
“Viaţa este uimitor de scurtă”.
Îmi năvăleşte acum în memorie
şi de abia înţeleg, de exemplu,
cum un tânăr se poate hotărî
să călărească spre satul vecin
fără a se teme deloc
– neluând în seamă nenorocirile posibile –
că durata unei vieţi obişnuite
decurgând sub semnul norocului, nu ajunge
nici pe departe pentru o asemenea călătorie.

traducere Dan Dănilă