Sylvia Plath - Pură

 Godiva, te dezpieliţez –

Mâini amorţite, moarte justeţi.

Iar acuma eu

Clăbuc de drojdie-n făină, licărire pe-ocean.

Plânsul copilului

Se frânge în zid.

Iar eu

Sunt săgeată.

Rouă ce se evaporă

Sinucigaşă, una şi-aceeaşi cu calea

Spre purpuriul

Ochi, căldare a dimineţii.