Câmpurile păşesc îndepărtându-se întru alb,
Făpturi sau stele
Mă privesc triste, le dezamăgesc.
Trenul lasă in urma lui o linie de suflare.
O, încetule
Cal de culoarea ruginei,
Copitele tale, clopote dureroase –
Toata dimineata asta
Dimineaţa s-a înnegrit cu încetul,
O floare a renunţat.
Oasele mele au cuprins o tăcere, îndepărtatele
Câmpuri îmi topesc inima.
Mă ameninţă
Că au să mă lase să trec spre un cer
Fără stele, fără tată, o apă întunecată.
