Francois Villon - Balada limbilor pizmaşe

În şoricioaică, smoală, ţipirig;
În var nestins, seu, zemuri de ciupearcă.
În plumb topit, (mai bine-aşa se frig !);
Cît şi-n leşie,-n care să se stoarcă
Bahlemuri de Jidaucă şi pişoarcă;
În zoi de zgănci leproase cu clăbuci;
În răzuieli de tălpi din rupţi tuzluci;
În sîngiuri de năpîrci şi-unsori de moaşe;
În fieri de lupi, de vulpi şi de bursuci,
Răsfripte fie-aceste limbi pizmaşe!

În crieri de cotoi scîrbit de peşte,
Mîrtan bătrîn, ştirb, negru mai ales;
De javră, care tot atît plăteşte,
În balele-i curgînd, turbate ce-s;
În spume de catîr cu tignafes,
Tocat mărunt de foarfeci, întru totul;
În ape-n care şoacăţi vîră botul
Şi broaştele rîioase-şi fac sălaşe,
Iar şerpi şi cu şopîrle trec de-a-notul,
Răsfripte fie-aceste limbi pizmaşe!¹

Şi în chezap, primejdios de-aproape,
Şi în buric de-aspidă, şi-n gurguie;
În sînge ce se uscă prin năstrape
La bărbieri, cînd luna plină suie;
(O pată-i neagră, alta e verzuie !)
În bube, trînji şi-n jeg rămas în băi
În care doici lăiesc la budigăi;
Şi în lături de fete de codoaşe
(De nu pricepi n-ai fost prin cuplărăi)
Răsfripte fie-aceste limbi pizmaşe!

ÎNCHINARE
Măria Ta, de n-ai astar, nici saci.
Ăst prînz de soi tu strecură-l dibaci
Prin fund de braci cu scîrnă-n gogoloaşe.
Ci mai-nainte,-n balegi de godaci,
Răsfripte fie-aceste limbi pizmaşe!

Trad: Romulus Vulpescu