Charles Baudelaire - Din altă viaţă (La Vie antérieure)

Locuiam pe atunci între porţi de înalturi,
unde sorii pictau mării mii de făclii,
iar imenşii lor stâlpi, împlântaţi în tării,
semănau în amurg c-un altar de bazalturi.

Şi din orice talaz noi imagini cereşti
apăreau simultan în timpan şi retină,
îmbinând glorios melodia divină
cu colorile serii în ochii aceşti.

Acoló, în tihnite plăceri vieţuiam
între cerul azur şi întinsele ape.
Pajii mei, ce purtau drept vestminte balsam,

răcoreau al meu chip cu crengi de palmier,
şi cu zel suveran se căzneau să dezgroape
în durutul meu suflet adâncu-i mister.



sonet de din Revue des Deux Mondes (1 iunie 1855)
traducere de Paul Abucean