Sfiala-ţi neagă de-a purta iubire,
Ce pentru tine-i gest nechibzuit.
Admite, tu iubită eşti din fire,
Că nu iubeşti pe nimeni e vădit:
Dar sub imperiul urii sângeroase,
În contra ta ajungi să unelteşti,
Şi-ţi năruie a frumuseţii casă,
Când s-o înalţi e bine să-ţi doreşti.
Schimbându-te, îmi poţi schimba credinţa,
Cum poţi fi urii gazdă primitoare?
Fii milostivă, cum îţi e fiinţa,
Sau măcar ţie fie-ţi îngăduitoare:
Fii alta din iubire pentru mine,
Frumosul va trăi, în ea sau tine.
For shame deny that thou bear'st love to any,
Who for thy self art so unprovident.
Grant, if thou wilt, thou art beloved of many,
But that thou none lov'st is most evident:
For thou art so possessed with murderous hate,
That 'gainst thy self thou stick'st not to conspire,
Seeking that beauteous roof to ruinate
Which to repair should be thy chief desire.
O! change thy thought, that I may change my mind:
Shall hate be fairer lodged than gentle love?
Be, as thy presence is, gracious and kind,
Or to thyself at least kind-hearted prove:
Make thee another self for love of me,
That beauty still may live in thine or thee.
Traducere: Laurean Mihai Gherman
