Federico Garcia-Lorca - Prima şi ultima meditaţie
Vremea
are culoarea nopţii.
A unei nopţi liniştite.
Peste lunile uriaşe,
Eternitatea
e fixată pe douăsprezece.
Vremea a adormit
pentru totdeauna
în turnul său.
Ne înşală
toate ceasurile.
Vremea, de acum,
are orizonturi.
Posted by
gabi schuster
Labels:
- POEZIE,
Federico Garcia LORCA