Nu simt această suferinţă ca fiind Cesar Vallejo. Nu sufăr acum ca artist, sau ca om, nici măcar ca simplă finţă vie. Nu simt acestă durere ca un catolic, mahomedan sau ateu. Pur şi simplu sufăr. Dacă nu m-aş numi Cesar Vallejo, tot aş suferi la fel. Dacă n-aş fi artist, tot aş suferi. Dacă n-aş fi om sau pur şi simplu fiinţă vie, tot aş suferi. Dacă n-aş fi nici catolic, nici mahomedan, nici ateu şi tot aş suferi. Astăzi sufăr de undeva de jos. Astăzi pur şi simplu sufăr.
Mă doare fără explicaţii. Durerea mea este atît de adîncă, încît n-a avut nici o dată vreun motiv, nici n-ar avea nevoie vreodată de vreun motiv. Care să-i fie cauza? Care este acel lucru atît de important care a încetat să-i fie cauză? Nimic nu-i e cauză dar nimic nu s-ar putea abţine să-i fie cauză. De ce s-a născut durerea asta aşa singură? Durerea mea vine odată cu vîntul din nord şi vine odată cu vîntul din sud, ca acele ouă hermafrodite pa care nişte păsări rare le ouă uneori în vînt.
Dacă mi-ar muri nevasta, m-ar durea la fel. Dacă mi-ar tăia cineva beregata de la un capăt la altul, m-ar durea la fel. Dacă viaţa, cu alte cuvinte, mi-ar fi alta, m-ar durea la fel. Astăzi sufăr de undeva de sus. Astăzi pur şi simplu sufăr.
Mă uit la pîinea celui flămînd şi văd că foamea lui se îndepărtează atît de mult de durerea mea, încît, dacă n-aş mai mînca nimic pînă mor, cu siguranţă că măcar un fir de iarbă mi-ar răsări pe mormînt. La fel cu îndrăgostitul! Sîngele lui este prea fertil faţă de al meu, care nu are de unde curge şi pe care n-are cine să-l bea.
Pînă astăzi am crezut că toate lucrurile din lume sunt, inevitabil, taţi sau fii. Dar acum stau aici cu durerea mea fără tată şi fără fiu. Nu are spate să apună, are un piept prea mîndru ca să răsară, dacă ai pune-o în vreo cameră întunecată, n-ar lumina şi dacă ai pune-o în vreo cameră luminoasă, n-ar lăsa umbră. Astăzi sufăr fie ce-o mai fi. Astăzi pur şi simplu sufăr.
traducere Paul Doru Mugur
