Pages

Subscribe:

Ads 468x60px

...Păşiţi încet... se citeşte...

Miguel Hernandez - Dacă şi sângele


Dacă şi sângele şi-ar pierde din culoare,
şi-ar cărunţi ca părul, sub timp şi sub durere,
sângele meu cel roşu ar curge sub artere
mai alb decât se-aşează pe câmp prima ninsoare.

Căci de când sunt pe lume, fără de-ncetare
mă lupt să-nfrâng în oameni fiara ce-n tăcere
mă sfâşie şi-s singur şi fără de putere
când simt în mine gerul, cum simte orişicare.

De timpul şi durerea ce ne apasă-n viaţă
ar fi precum argintul, de-ar fi să se întâmple,
să lase-n suflet brazdă şi-n suflet să se vadă,

inima mea, de-atâtea câte-a-ndurat, zăpadă
numai zăpadă rece ar tot purta la tâmple
şi brazde-adânci şi grele, grele şi adânci pe faţă.



(Valori eterne ale poeziei hispane, traduceri de Darie Novăceanu, Minerva, BPT, 1991)

Rainer Maria Rilke - Între stele, ce departe; şi totuşi, cu cât mai departe




Între stele, ce departe; şi totuşi, cu cât mai departe,
ceea ce înveţi în lumea aceasta.
Unul, bunăoară, un copil...şi un altul, un al doilea,
o, cât de necuprins de departe.
Destinul, el ne măsoară poate cu măsura de-o şchioapă a existenţei
care ne apare străină.
Gândeşte-te, o şchioapă numai de la fată la bărbat
când se fereşte şi i se pare.

Totul este departe şi nicăieri nu se închide cercul.
Uite, în strachina, pe masa pregătită cu voie bună,
ciudata faţă a peştelui.


Peştii sunt muţi...se credea odată. Cine ştie?
Dar nu este la urmă un loc unde să se vorbească
fără ca ei să fie acolo, limba peştilor? 


Din vol. Rainer Maria Rilke în versiunea inedită a lui Dinu Pillat Exerciţii de supravieţuire, Editura Litera, 1993

Rainer Maria Rilke - Dumnezeu vorbeşte fiecăruia






Dumnezeu vorbeşte fiecăruia numai înainte de a-l face,
atunci se duce cu el tăcând afară din noapte.
Dar cuvintele, înainte ca fiecare să înceapă,
aceste noroase cuvinte, sunt:

Trimis afară de simţurile tale,
du-te până la marginea dorului tău;
dă-Mi vestmânt.

În dosul lucrurilor să creşti ca un foc,
ca umbrele lor, întinse,
să Mă acopere mereu întreg.

Lasă să ţi se întâmple orice: frumuseţe şi spaimă.
Trebuie numai să mergi: nici un sentiment nu este
cel mai depărtat.
Nu te lăsa despărţit de Mine.
Aproape este ţara
pe care ei o numesc viaţa.

Ai s-o recunoşti
după gravitatea ei.

Dă-Mi mâna.



Din vol. Rainer Maria Rilke în versiunea inedită a lui Dinu Pillat Exerciţii de supravieţuire, Editura Litera, 1993

Rainer Maria Rilke - Muzică: respiraţie a statuilor, poate...





Muzică: respiraţie a statuilor, poate;
linişte a imaginilor. Tu limbă, unde
sfârşesc limbile, tu timp,
care stai perpendicular pe drumul inimilor pieritoare.

Sentimente pentru cine? O, tu, prefacere
a sentimentelor în ce?: în peisagiu auditiv.
Tu, străino: muzică. Tu, care
eşti crescută peste universul inimii noastre.
Ceea ce este cel mai lăuntric, ceea ce, depăşindu-ne,
năvăleşte afară, sfântă despărţire
când lăuntricul ne stă împrejur
ca depărtarea cea mai deprinsă, ca o altă
faţă a aerului.
curată,
uriaşă,
care nu mai poate fi locuită.

Din vol. Rainer Maria Rilke în versiunea inedită a lui Dinu Pillat Exerciţii de supravieţuire, Editura Litera, 1993