Lucreţiu - Odă lui Venus

Maică-a Romanilor, tu, ce pe zei desfeţi şi pe oameni,
Darnică Venus, sub stele pe cer plutitoare,
Mării cu nave, ogoarelor viaţă le dărui;
Orişice stirpe prin tine rodeşte, orice făptură
Ochii şi-i bucură cu răsăritul de soare;
De tine, zeiţă, fug vânturi şi norii pe ceruri,
Atunci când te mişti, iar iscusitul pământ îţi aşterne
Flori la picioare; ţie adâncul mării-ţi zâmbeşte
Şi-mpăciuitele ceruri lucesc în lumina difuză…