Am întâlnit adesea răul vieţii:
era ca râul gâtuit bolborosind,
era ca frunza arsă închircită
şi calul istovit.
De toate mi-am dat seama, dar nu de minunea
ce ne dezvăluie divina indiferenţă;
era statuia somnolenţei la amiază
şi nourul şi şoimu-n înălţime.
Trad. Dragoş Vrânceanu
