Cu remuşcarea ce-mi pătrunde-n casă
vine şi teama. Şi-ndoiala. Iată,
teama ce în tăcere m-a torturat odată
şi dulcea îndoială ce veşnic mă apasă.
Ce preţ le-am dat ? A fost o bună plată ?
Şi ele, teama şi-ndoiala, ca să
îşi răsplătească totul au dat la fel ? Ce-mi lasă ?
M-au înşelat ? Vreuna din ele-i înşelată ?
Această socoteală atât de nedorită,
dar dreaptă şi la modă m-a scârbit într-una
şi m-a atras, părându-mi veşnicie.
E drept să fie totul iluzie-aurită ?
In peştera aceasta a lumii-i doar minciună ?
Nimic din tot nu este decât ipocrizie ?
Trad. Darie Novăceanu
