Fericire atinsă, mergem
pe tine ca pe o muchie de cuţit.
În ochi eşti lumină ce pâlpâie,
sub picior gheaţă ce plesneşte
şi nu te atinge cel ce te doreşte mai mult.
Ajungând în inimile pătrunse
de tristeţe, le luminezi; dimineaţa ta
e dulce şi tulburătoare asemeni cuiburilor
de sub streşini.
Ah! nimic nu răscumpără plânsul copilului
căruia îi scapă balonul printre case.
Trad. Dragoş Vrânceanu
