”Zborul, ce fericire!”
(Brâncuși)
Piatra ce cântă -i semn că mâna se trezește
Și se deschide nemărginit, flacără-aprinsă
Chemată să domnească peste iarnă, sânii albi
Ai lungilor coline șlefuindu-i.
De se trezește mâna-n murmur lung
De grâne -aduse cu vântul cel curat,
Pasărea-nchisă -n somnul tău de-atâta vreme
Îți scapă, făurar de minuni, și tu râzi.
Trad. Ion Caraion
