Nu-mi spune nu, îngenunchez smerit.
Cu-aceste flori de sânge. Ia-le;
Prin tine, de demult, mi-au răsărit,
Flori roşii-n cale.
Privirea ţi-o coboară-asupra lor
De amintire împăienjenită.
Tot ce-ai văzut, iubirea mea întreagă
În trandafiri palpită.
Şi lacrimile tale de rouă mi-au părut;
Surâsul – zi senină.
Tu lumea într-un tainic tărâm ai prefăcut
Şi sufletu-n grădină.
Văzduhul pur, înmiresmat de flori;
În aer, aurii fiori.
Iubito, iată-mi darul: trandafirii
De-a pururi grăitori.
Trad. Veronica
Porumbacu
